Ultima noapte

Lumanarea mai are putin si se termina. Scriu pe aceasta foaie, ingalbenita de vreme, ce imi amintesc din momentele frumoase. Ma tot gandesc si numai unul imi vine in minte.
Am in fata ochilor o imagine cu o fata cu parul lung care merge usor pe malul marii. Vantul ii flutura parul si fusta. Fata are casti in urechi si se unduieste pe melodia ei la fel ca flacara din aceasta lumanare muribunda.
Dispare aceasta imagine si imi apare alta in minte.
Privelistea pe care mi-o oferea camera mea de la munte. Versantul impunator in fata mea, la baza lui un rau cu apa rece, cristalina, brazii falnici care intepau cerul.
Inca imi mai amintesc acel miros cand deschideam geamul. Mirosul din aceasta camera a mea era intodeauna de cafea cu tigari si cu brazi.
Dispare si aceasta imagine. Mi se stinge lumanarea. Am ramas in bezna acestui loc. Acum ma uit pe geam si vad un fulger cum rupe cerul. Aud ploaia care imi bate in geam. Incepe furtuna.
Imi aprind o tigara si urmaresc peisajul nocturn oferit de locul acesta intunecat...